Din presă
Autori diverși
"Ritmul perfect şi timbrul fără asperităţi tonale fac dovada unei ştiinţe a versului - veche, ce-i drept, ca şi incantaţiile arhaice - ce îi caracterizează şi versurile libere, albe, moderne, în care sunt prezente rima interioară, aliteraţia, calamburul, prin care armoniile discursului liric dobândesc o savoare aparte. (...) Atmosfera generală pe care o degajă pseudotratatul vesperal al lui Dan Dănilă este a delicatei adieri a amintirii, prin aburul fânului întors încet de coarnele melcilor. Opera lui este contemporană maeştrilor iubiţi, cu alte cuvinte, tradiţiei eterne a Poeziei. (...) Deprins cu lucrul trainic, meticulos şi răbduriu, la şevalet şi miniatura pictată după vechile tratate renascentiste, Dan Dănilă ştie că "peisajul este un colţ de natură văzut printr-un temperament". (...) în fapt, avem de a face cu un volum de elegii în care austeritatea, lipsa stridenţelor "promoţionale" pro domo şi a funambulărilor lingvistice la modă atestă înclinaţii mai puţin publicitare şi mai mult mărturisitoare, făcând nota curajului virilităţii poetice."Mihai Posada, Poesis nr. 11-12, Satu Mare, 1998
"Dan Dănilă îşi converteşte ineditul viziunilor, trăirilor şi rememorărilor în eufonii verbale de o cristalină transparenţă. Pregnanţa imageriei în registrul ei cromatic şi plastic vădeşte şi ea o capacitate nebănuită de înmlădiere a limbii române. Ironia sau umorul, melancolia sau uimirea caligrafiază o rostire delicată, subtilă sau nostalgic-resemnată."
Ştefan Stoenescu, 1998
"În vacarmul unor aşa zise creaţii postmoderne, care troznesc de liminouri şi libidouri, poezia lui Dan Dănilă (Germania) din volumul Fals tratat despre seară răsare ca o floare de lotus, depărtându-se şi înnobilându-se prin ea însăşi. (...) Întreg eşafodajul liric ascunde nu numai o stare de spirit luată ca entitate, ci nevoia ardentă de înfăţişare poliedrală. Există o răsucire ideatică, uneori stilistică, a poeziei lumii, care vine din epoca lui Lucreţiu (o poezie a lucrurilor), a oripilării mediului, în special citadin (ca la Fr. Villon), a incantaţiei de tip baladesc (ca la sibienii Cercului literar), a ornamentării expresioniste (de la Rilke la Blaga), ca şi o definire de Ars poetica."
Marian Barbu, Trăind printre cărţi, Ed. Fundaţiei culturale "Ion D. Sârbu" - Petroşani, 2001
"Prin a treia sa culegere de versuri, Fals tratat despre seară - Dan Dănilă, asemenea unui călător negrăbit şi contemplativ, îşi urmează drumul deschis de el însuşi prin şi printre cuvinte. Lipsită de mimetisme şi accente zgomotoase, poezia sa transcrie vibraţiile iscusit orchestrate ale unui melos lăuntric. Tonuri elegiace, presărări ironice, modulări meditative, sunete ale unui timp vetust, acorduri exclamative - devin, în lumina blândă a acestui melos, un concert transparent şi unitar."
Alexandru Lungu, Argo nr. 17, Bonn, 1998
