Fragment
29 august
Pe şantierul Iustin Georgescu suntem de 2 luni. Azi am făcut 125 chirpici, până la ora 7 seara.
Liusic a săpat şi a scos pământul din pivniţă, apoi eu am scos apă din fântână şi el a făcut imala. Greu, foarte greu a mers, nu putea scoate picioarele din imală, avea impresia că-i vor rămâne picioarele în noroi!
Acest lucru se repetă mereu, de la 23 august 1951.
Eu în primele zile ameţeam de mai să cad jos, dar cu voinţă mergeam înainte!
Tot azi am aşteptat banii, care până la urmă n-au sosit... Am împrumutat de la Luca 500 de lei până vom primi şi noi.
Virgil împlineşte 9 ani. Îi doresc din suflet mai mult noroc lui, dacă noi am fost aşa de oropsiţi. Seara n-am avut ce mânca, adică n-am primit pâine.
31 august
În primul rând, ce am mâncat, că aici este mai important ce am mâncat ca orice lucru.
O supă rămasă de ieri şi am făcut tăieţei cu brânză de oi 240 lei/kg.
Apoi, spre seară, am cumpărat nişte pepeni şi, înainte de a cina, am mâncat pepeni cu pâine. Înainte de a termina de mâncat, a venit factorul poştal şi ne-a adus bani, 1000 lei de la Valy şi 1000 lei de la I. Popescu.
Tot azi a fost un neamţ, Martin, să ne aducă pachetul de la Cioara, trimis din 26 iulie, dar, ghinion, l-a uitat acolo!
Am făcut 97 chirpici şi am spălat puţine rufe.
1 septembrie
Toată ziua am aşteptat pachetul. Seara târziu a sosit. 91 chirpici am făcut.
2 septembrie
Duminică. De dimineaţă, Liusic a adus pachetul într-un hal fără de hal!
Am copt o pâine minunată şi o plăcintă şi ghiveci la cuptor.
Am fost la pădure şi am adus lemne.
3 septembrie
Totul ar fi fost bine, dacă nu dădea o ploaie destul de bună, a fost trecătoare şi ne-am urmat lucrul, am făcut 100 chirpici.
Muncă şi mâncare, atâta tot.
Dimineaţă am scris şi expediat 2 cărţi poştale, una Valei şi alta Dnei Pantea – Sibiu.
4 septembrie
O zi extrem de grea. Eu, cel puţin, nu mai puteam merge, căci în special mă dureau picioarele, Liusic la fel.
Mereu aşteptăm bani, pachete şi scrisori care nicidecum nu vin, suntem aproape disperaţi. De azi se face muncă voluntară – obligatorie... Azi am făcut 106 chirpici.
5 septembrie
Azi a sosit poşta mult aşteptată. Liusic a alergat într-un suflet să vadă ce-am primit, dar, culmea, n-am primit nimic! Muncă şi iar muncă, făcurăm 100 chirpici.
Dănuţ e bolnav de diarie, mereu curge şi mereu trebuie spălat.
La sfârşitul zilei am auzit frântură de muzică – acordeon.
Cât eram de obosită, dar toată palpit la auzul unui acord de muzică.
6 septembrie
Tristeţe mare la noi, n-avem bani să zidim casa. Am făcut 80 chirpici. Dănuţ e la dietă mare, toată ziua a mâncat numai pesmeţi.
7 septembrie
Ne-am sculat de dimineaţă la ora 4 şi am plecat după pleavă, dincolo de pădure. Am descoperit rufele mucegăite în şifonier, le-am scos şi le-am spălat. O jale în ele. Pe la ora 10 au sosit pachetele, Liusic a alergat, dar s-a întors cu buzele umflate, n-am avut nimic. Am făcut 230 chirpici din cei mici, pentru sobe.
8 septembrie
Sfânta Marie Mică. Dar lucrăm de dimineaţă, parcă nici n-ar fi sărbătoare. Liusic e la muncă obligatorie pentru paie de orez. Eu car pământ în camere, ca să umplu soclul. Dănuţ se simte ceva mai bine. E cald şi bate vântul de se usucă chirpicii noştri. N-am primit nici azi nimic din afară... L-am lăsat pe Dănuţ să doarmă, el s-a sculat, a răsturnat o cratiţă cu supă ce era sub pat. A mâncat şi el până s-a săturat, cu mânuţele, dar până în seară a curs tot mereu din el.
9 septembrie
Am făcut o pâine, o plăcintă şi am făcut o supă şi un ghiveci.
Am avut de limpezit nişte rufe spălate din ajun. După ce am stat la masă, ne-am dus la pădure şi am adus un cărucior cu lemne. Apoi am scris o scrisoare Valei. Altceva, nimic deosebit!
10 septembrie
Marele eveniment s-a întâmplat. Am primit 3000 de lei de la Alice, pentru ziditul casei, dar n-am găsit lucrători decât pe joi.
Liusic a lucrat la muncă obligatorie iar eu am cusut plăpumioara lui Dănuţ.
11 septembrie
Nimic deosebit. Liusic la muncă pe şantier, iar eu am descurcat la lână – gheme.
12 septembrie
O mare, mare surpriză, am primit de la Valia 8000 lei, căpătaţi pe brăţară, aşa că avem cu ce ne clădi casa.
13 septembrie
Azi am început clăditul casei şi m-am luptat pentru un geam mare dublu.
14 septembrie
Ziua Sfintei Cruci şi casa noastră e gata clădită.
15 septembrie
Am cărat scânduri pentru pod. Dar poşta ne-a adus o carte poştală de la Dna Pantea, o lădiţă cu făină şi ceva haine, aşa-zise de la Alice. Apoi o telegramă, cum că avem un pachet la Cioara. Apoi, seara, l-am tuns pe Dănuţ.
16 septembrie
Azi s-a pus lemnul pe casă de tov. Coţan Victor, cu 500 de lei, cu Liusic împreună. Eu am cărat pământ în camere. Tot azi trebuia să vină şi pachetul, dar, culmea, n-a venit. Liusic pe chestia asta a făcut nişte nervi groaznici, se vedea mâncând clisă – adică, mai bine zis, dorind tare mult să mănânce şi când colo nimic!
Eu fiind la cooperativă, Dănuţ a intrat în colibă şi din dulăpior a scos o pungă cu fructe uscate şi le-a împrăştiat peste tot, nişte tăieţei a împrăştiat şi a dat jos nişte vinete coapte şi curăţate, un adevărat talmeş-balmeş.
17 septembrie
O zi foarte zbuciumată. Ne-am zbuciumat să căpătăm şipci pentru tavan. Am fost la Director şi mi-a aprobat, dar Bejan a făcut pe nebunul şi până la urmă n-am mai căpătat şipci.
Lada cu alimente n-a sosit şi suntem foarte alarmaţi din cauza ei.
Aici, pe şantier, lumea s-a făcut foarte egoistă. Liusic a cerut ciocanul de la Tania şi a refuzat, sub motiv că „„se rupe coada”. Apoi, altădată, vecina Tărâţă m-a refuzat să coc o pâine în cuptorul ei de afară, „că se arde cuptorul”.
Alt caz, tot la ei, că se rupe sfoara, apoi se strică căldarea, dar astea nu s-au întâmplat cu mine.
Liusic azi a făcut scara. Am terminat de cărat pământul în camere.
Dănuţ se ţine de diareea lui şi face căcălică în pat.
19 septembrie
Liusic, obligat să meargă la cules bumbac. A venit vai de capul lui, n-a mâncat nimic toată ziua, dar a făcut 19 kg bumbac.
Am fost toată ziua neliniştită, că nu se sporeşte nimic la casă, am spălat rufe şi altele mărunte, apoi şi Dănuţ îmi umple ziua.
20 septembrie
De la ora 1 noaptea plouă şi până dimineaţă, plouă peste tot în bordei.
Liusic s-a sculat cu nişte epitete şi vorbe proaste pe capul meu.
Pachetul de la Cioara n-a fost adus şi a trebuit Liusic să meargă după el.
Am fost pe ploaie cu Dănuţ în braţe.
În fine a sosit şi Liusic cu lada, la ora 9 seara. Lada cu cartofi, o punguţă cu fasole, una cu griş şi o bucată de săpun, dar noi aşteptam cu totul altceva, ceva gras, ca clisă, şuncă sau aşa ceva.
A fost o deziluzie amară, căci suntem tare secătuiţi, numai cu cartofi şi fasole toată ziua. Desigur aşa ne e dat, să nu murim de foame...
Am aflat, mai târziu, că în ladă au mai fost şi două borcane cu grăsime, dar care ne-au fost sustrase... Mare blăstămăţie şi cu furturile astea!
21 septembrie
Azi am lipit pentru prima zi în camere, împreună cu Liusic, e frig, dar îi dăm înainte, căci în bordei s-a făcut imposibil de vieţuit.
De altfel, nimic deosebit, decât marele eveniment al lipitului, pe care nu l-am făcut nici unul din noi până acum.
A trecut Dl Hanganu şi ne-a arătat o şmecherie, care desigur merge mai bine.
23 septembrie
Duminică. Am bătut scândurile pe pod.
26 septembrie
Azi au pus pământ pe pod trei tineri şi ne-a costat 1000 lei.
27 septembrie
Chin şi vai şi amar. Lipim de câteva zile şi nici n-am timp să scriu ceva.
Mâncare foarte seacă, că ne-am secătuit de tot şi cu lucru peste puterile noastre.
28 septembrie
Spre seară Liusic îmi spune să ies afară şi ce văd? Dănuţ, căţărat pe o piramidă de chirpici, parcă ar fi un cocoşel.
29 septembrie
Am lipit faţada casei până târziu. Azi am primit un colet de la Valea, cu rufe, rochiţă de stambă, ciorapi de bumbac şi de mătase pentru mine, 6 m. de finet, nişte scrumbii, câteva mere, dar, culmea, nici o scrisorică. N-am mai primit de la ea, de o lună şi mai bine, nici un rând.
30 septembrie
Liusic e la ţipirig. (probabil, pipirig, n. ed.)
1 octombrie
Am trimis o telegramă lui Nusic pentru a trimite nişte bani.
2 octombrie
Abia azi a venit Liusic de la ţipirig. A mai ajutat la tăiat ţipirig şi corcodele, a tăiat 100 snopi, le-a evaluat la 5 lei snopul.
3 octombrie
Am lipit şi văruit mereu până ne-au mutat, pe ziua de...
7 octombrie
Am scăpat de bordei, grea a fost mutarea, dar suntem de acum în casă!
Altă belea, n-avem sobă şi plită pentru a ne încălzi şi a face mâncare.
Am umblat câteva zile la vecina Rehtenwald de am făcut mâncare... mare amărăciune pe capul nostru.
9 octombrie
Şi azi s-a acoperit şi s-a sfârşit.
Am bătut scânduri şi la fundurile casei; cu scânduri contra legii de aici. Unul l-am şi lipit pe un frig de-mi îngheţau mâinile.
10 octombrie
Liusic e la muncă obligatorie, nu prea am de făcut mâncare şi mai aranjez în marea noastră locuinţă. Am expediat o carte poştală lui Nusic în legătură cu sobiţa şi mulţumire pentru bani, căci am uitat să scriu că luni după masă am primit de la Alice 2000 lei, au picat tocmai la timp, căci am avut cu ce plăti omul pentru lucrul acoperişului.
11 octombrie
Am făcut mâncare, dar la vecinii Reihtenwald, căci n-avem plită pe ce găti. După masă am lipit peretele lateral, şi cu acestea zise şi făcute am terminat cu lipitul.
12 octombrie
Liusic e la muncă obligatorie. Când ne-am mutat, Dănuţ mi-a pierdut inelele pentru perdele, a trebuit să umblu pe la toţi vecinii până am putut găsi câteva. Seara au venit Bejan şi Corcodel să-l anunţe pe Liusic pentru muncă de 3 zile la instituţii dar a lucrat mult mai multe. Azi am dat toată casa de jur împrejur cu var.
13 octombrie
A fost Vasilescu şi mi-a luat toată scândura, am avut mari emoţii, căci nu făcusem un frontar. Până în seară am cărat tot ce-a rămas în pod şi am cărat pământ la temelia casei.
Liusic e la muncă voluntară-obligatorie.
14 octombrie
Duminică. Liusic e la muncă, iar eu am copt o pâine, am scris o scrisoare Valei şi una Dnei Pantea. Seara Liusic a adus geamul la bucătărie, care ne-a bucurat foarte mult.
15 octombrie
Liusic e tot la muncă, la noi e mare eveniment, am primit sobiţa mult aşteptată, de acum o să avem cu ce ne încălzi.
Am mai primit şi o carte poştală de la Alice, am mai cărat pământ la temelia casei.
