Curriculum vitae Tigru
Autori diverși
Premiera românească a spectacolului a avut loc pe 9 noiembrie 2012. Spectacolul a fost o producţie dramAcum în parteneriat cu Teatrul de Comedie, Sala Nouă. Proiectul a fost finanţat de AFCN. Echipa spectacolului Tigrul sibian (titlul original): Gianina Cărbunariu (scenariul, regia şi coordonarea proiectului), Andrei Dinu (scenografia), Bobo Burlăcianu (muzica), Carmen Coţofană (mişcarea scenică), Paula Gherghe (actriţă), Toma Dănilă (actor), Rolando Matsangos (actor).Textul a fost tradus în engleză, franceză, spaniolă, bulgară, germană, suedeză, italiană. A fost publicat cu titlul La Tigresse de editura Actes Sud din Franţa, precum şi de revista PAJ (A Journal of Performance and Art) din New York cu titlul Mihaela, the Tiger of our Town. A fost inclus în proiectul Fabula Mundi 2014 şi a avut lecturi scenice la Staatstheater din Munchen, Teatrul Pradillo din Madrid, festivalul Mousson d'été din Franţa. A fost prezentat ca lectură şi la Festivalul Avignon (La Chartreuse) în 2014, la Martin E. Segal Center din New York şi la centrul DNK (The Space for Contemporary Dance and Performance) din Sofia în 2015, iar în 2016 a fost prezentat ca lectură la neat 2016 (Nottingham European Arts and Theatre Festival 2016) şi la Svenska teatern (Helsinki). Spectacolul a fost pus în scenă în Franţa în 2014 de Teatrul Alibi şi prezentat în 2015 în Avignon Off. În 2016 a fost produs de Teatrul Matei Vişniec din Suceava, cu titlul Mihaela, tigrul din oraşul nostru, în regia lui Bobi Pricop.
În septembrie 2015, textul a fost montat în Suedia la Royal Dramatic Theatre din Stockholm (Dramaten) şi a avut peste 70 de reprezentaţii pe parcursul unui an, fiind prezentat în turnee în diferite oraşe din Suedia (Folkteatern din Gothenburg, Örebro etc), din Danemarca, Finlanda, Belgia (Théâtre National de Bruxelles). Tigern (Tigru) avut o reprezentaţie în FNT Bucureşti 2015. Spectacolul suedez Tigern a fost inclus în selecţia oficială a Festivalului Avignon 2016 şi a fost întîmpinat cu entuziasm de public şi de critica de specialitate.
Fragmente din cronicile apărute în iulie 2016 după prezentarea spectacolului Tigru în regia Sofiei Jupither la Festivalul de la Avignon:
Pînă unde îl acceptăm pe celălalt şi cum ne poate acesta transforma pe noi? Cîteva dintre întrebările arzătoare la care Gianina Cărbunariu răspunde cu fantezie, umor şi grotesc. Regizoarea Sofia Jupither adoptă un stil sobru, distanţat şi delirant în acelaşi timp pentru a întări forţa emoţionantă a acestei poveşti care se termină rău... În această vară, la Avignon, teatrul pune mult mai multe întrebări cruciale decît politicul închis în propriile certuri franco-franceze... Va ajuta el oare mai mult decît politicul în conştientizarea problemelor şi în demersul de a le rezolva?
(Fabienne Pascaud, Telerama, "După atentatul de la Nisa, Avignon sub stare de şoc", 15 iulie 2017)
Tigru este o frescă de poezie urbană, scrisă de dramaturga româncă Gianina Cărbunariu. Spectacolul regizat de suedeza Sofia Jupither este prezentat pentru prima data în Franţa la cea de-a 70-a ediţie a Festivalului Avignon. (...) O fabulă cu subtile rezonanţe contemporane, excelent jucată de actori. Sofia Jupither propune un teatru simplu, fără mijloace tehnologice, video, microfoane etc (...) ce permite regăsirea unui anume tip de convivialitate, de căldură teatrală, a unui raport intim cu publicul.
(Marianne Martin, L'Artichaut, "Străinul este o tigresă", 29 iulie 2016)
Cea de-a 70-a ediţie a festivalului Avignon continuă în spiritul rezistenţei, după atentatul de la Nisa, cu spectacole puternice ce vorbesc despre răul lumii noastre, spectacole precum Tigru şi 20 noiembrie în regia suedezei Sofia Jupither.
Actorii joacă pe rînd roluri de persoane fără adăpost, de bogaţi, de turişti, de păsări (deranjate de apariţia tigresei pe teritoriul lor), de animale de la Zoo. Aproape fără decor, ei recreează un întreg oraş şi toate nivelurile lui, susţinînd cu fineţe limbajul caustic al autoarei românce. Cu fiecare minut care trece, spectacolul e mai acid şi mai hilar. După emoţia provocată de spectacolul său 20 noiembrie, Sofia Jupither ne oferă rîsul din Tigru pentru a ne ajuta să înţelegem mai bine umanul. Teatrul său viu, inteligent, direct este ca o băutură energizantă. Ieşim de la spectacolele sale încărcaţi de energie, gata să înfruntăm teroarea lumii.
(Philippe Chevilley, Les Echos, "Avignon: Umanismul Sofiei Jupither", 15 iulie 2016)
Autoare şi regizoare de teatru, Gianina Cărbunariu a prezentat spectacolul Solitaritate la Avignon în 2013, un spectacol dur despre corupţia României liberale. Tigru este o poveste ieşită din norme, vie, nervoasă, de un umor devastator ce evocă universul ionescian. (...) Deşi provoacă rîsul în hohote, textul chestionează fără menajamente alteritatea, raportul nostru cu ceea ce este "străin".
(Marie-José Sirach, L'Humanite, "Două piese scurte despre cruzimea lumii", 18 iulie 2016)
Creat în septembrie 2015 la Teatrul Dramaten din Stockholm, Tigru este o frumoasă surpriză a Festivalului Avignon. Dacă pînă la acest moment nu este stabilit încă nici un turneu al spectacolului în Franţa, să sperăm că primirea călduroasă a publicului este un semn pentru programatori şi va înlesni acestei excepţionale echipe suedeze să fie de acum cunoscută publicului francez.
(Hadrien Volle, sceneweb.fr, "Avignon muşcat de Tigrul Sophiei Jupither", 14 iulie 2016)
Simplu şi eficient. Pare a fi un ecou al crizei migranţilor în Europa şi al marginalizării străinilor, a celor diferiţi. Există de altfel o frază sublimă care rezumă perfect situaţia: "Oamenilor le place să vină să te viziteze, însă nu le place să fie vizitaţi." Fără îndoială, spectacolul e un moment de reflecţie. Regizoarea se sprijină pe prezenţa celor cinci actori extrem de implicaţi ce dau viaţă şi voce mărturiilor într-o manieră remarcabilă. (...) Ultima imagine creată de actori, stînd cu spatele la public în costumele de animale, privind harta luminată a oraşului, are forţa unui mesaj social ce lasă să se întrezărească toată dezamăgirea actuală cu o distanţă ironică ce suscită dezbaterea.
(Sonia Bos-Jucquin, ThéâToile, "Tigrul: în ghearele Sofiei Jupither", 19 iulie 2016)
Tigru este desigur o alegorie a răului din Europa. Acest lucru este evident prin faptul că piesa nu e situată clar din punct de vedere geografic. Frica de "străin", spaima de invazie, respingerea necunoscutului şi tentativele de a-l jefui pe cel care nu ştie limba locului sunt aici transmise prin rîs, ubuesc şi burlesc. Actorii joacă cu un chef nebun aceste roluri de clowni jumătate - oameni, jumătate - animale.
(Amelie Blaustein Niddam, Toute la Culture.com, "Sofia Jupither pune ghearele Tigrului pe societate", 17 iulie 2016)
Prin această fabulă fantastică, a cărei naraţiune răspunde codurilor filmului documentar, Gianina Cărbunariu şi Sophia Jupither construiesc o puternică satiră a relaţiei noastre cu "celălalt". Privirea este tandră, însă fără concesii: Tigru este povestea fiinţelor vulnerabile, însă integrate sistemului urban - de la cel fără adăpost pînă la bancher - ce manifestă confuzie, meschinărie şi uneori chiar violenţă în momentul în care sunt confruntate cu alteritatea. Dacă la un moment dat umbra lui Ceauşescu planează asupra oraşului real/ficţional aflat în panică, demonii europeni contemporani sunt totuşi cei pe care îi simţim cei mai ameninţători.
(Théâtre-video.net, iulie 2016)
Parodiind genul documentar, Gianina Cărbunariu face un portret al oraşelor noastre europene marcate de segregarea socială şi livrează o fabulă dulce-amară despre raportul nostru cu "celălalt". Amuzant şi inteligent, textul este livrat de cinci actori formidabili care joacă cu distanţă fără însă să cadă în cinism. A se vedea spectacolul sau a se citi textul neapărat.
(Marie-Laure de Vienne, L'evasion des sens, "Spectacolele favorite din selecţia oficială a Festivalului Avignon", 17 iulie 2016)
